Factorii de risc

Alimentaţia raţională

Pentru a fi sănătoşi, contează ce şi cum mîncam

  Astăzi se vorbeşte din ce în ce mai frecvent despre impactul modului de alimentaţie asupra sănătăţii. Un proverb spune că, "omul îşi sapă groapa cu gura", aşadar mîncărurile tot mai rafinate, cu gusturi, arome, culori şi combinaţii cît mai sofisticate, ne pot aduce şi nenumărate boli, unele dificil sau imposibil de vindicat. În aceeaşi măsură, însă, hrana ne poate fi leac, pentru redobîndirea sănătăţii.

  Cîteva repere ale acestui tip de hrană, fără medicament, dar adoptînd o alimentaţie corectă şi variată.

Alimentaţia are rolul de a furniza energia necesară bunei funcţionări şi întreţinerii organismului. Aceată energie se prezintă sub trei forme: glucide (în orez, paste făinoase,zaharul), lipide (ulei şi în toate produsele grase) şi proteine (în carne, cereale şi anumite legume, fasolea).

Aceste molecule, care la modul ideal ar trebui să ne furnizeze (în ordinea enumărării de mai sus) 50%, 35% şi, respectiv 15% din carburantul organismului, sunt degradate în toate celulele corpului nostru, aşa încît nimic nu poate funcţiona fără ele.

În consecinţă, dacă nu-i furnizăm corpului suficientă energie, această recurge automat la propriile rezerve interioare, acoperind astfel necesarului zilnic, atîta timp cît există resurse. Toate acestea presupun, însă, dependenţa de mai multi factori - vîrsta, timpul de activitate depusă, starea sănătăţii etc. - nefiind vorba despre un simplu automatism.

Pe lîngă glucide, lipide si proteine, există şi elemente indispensabile organismului, chiar dacă ele nu-i furnizează ehergie. Este vorba despre moleculele care intervin în mulţimea de reacţii chimice din corp treiyeci vitamine, unele pe care le găsim în carne, altele în fructe şi legume...

  Fiecare om, dacă doreşte să fie sănătos, ar trebui să mănince cîte puţin din fiecare produs alimentar natural, între acestea aflîndu-se obligatoriu minimum cinci fructe şi legume, zilnic.

  Multe fructe şi legume, puţină carne, puţină brînză-totul stropit cu ulei de masline. Este ceea ce se cheamă "Regim mediteranean": alimente variate şi puţină materie grasă, bazată pe un ulei vegetal.

  Materiile grase, chier dacă au un conţinut de energie foarte ridicat, sunt indispensabile organizmului: evident, fără a abuza de ele. În plus uleiurile vegetale, spre deosebile de grasimile de origine animală (unt, grăsimea propriu-yisă din carne etc.) conţin foarte puţini acizi graşi saturaţi, care produc în artere acele depuneri sau cheaguri, mărind astfel riscurile unui accident vascular cerebral sau orice fel de accident  vascular.

  Totuşi, este o mare eroare să se elimene cu totul din alimentaţie produsele de origine animală, chiar dacă acestea sunt aparent suplinite cu vegetale. Dintre cele treiyeci vitamine de care are nevoie organismul nostru, unele se găsesc în vegetale, altele provin din peşte şi din carne.

  Vitamina B12, care permite fabricarea ADN-ului (molecula purtătoare a informaţiilor nostre genetice)se ia, în primul  rînd, din carnea de remegătoare şi din lactate. La fel, mineralele: calciul, indispensabil în fabricarea şi întărirea sistemului osos, mai ales în adolescenţă, îl găsim în yaurt. În fine, fără proteinele din carne, nu am avea suficiente "materii prime" pentru fabricarea proteinelor propriului nostru corp. De exemplu, cele din fibrele musculare sau hemoglobină, care transportă oxigenul în sînge.

  Categoria de persoane care exclud din alimentaţie orice produs de origine animală a fost nimită a vegetarienilor. Dacă se omite doar carnea, dar se consumă lactate, ouă şi peşte, vorbim despre vegetariei, aceştea beneficiind de toate elentele necesare unei bune dezvoltări şi funcţionări a organismului. Contează, totuşi, şi cum anume mîncăm.

  Micul-dejun este foarte important. Cînd ne trezim, ne aflăm după 8-12 ore de aşa numit "post nocturn", pe durata căruia rezervele de energie şi de vitamine s-au epuizat. Pentru a reveni la nivelul normal, trebuie să asimilăm prin hrănire circa 25%  din energia zilnică totală.Este forte important, mai ales pentru persoanele care depun efort intelectual ridicat (de pildă elevii, studenţii etc.), deoarece pentru a înţelege şi a memora bine, creierul are nevoie de carburant suficient, de la primele ore ale dimineţii.

  O masă ideală ar fi alcătuire dintr-un produs pe baza de cereale (pentru energie), un produs lactat, un fruct sau un suc de fructe, pentru aportul de vitamine şi minerale. Încă o recomendare importantă: micul dejun nu trebuie consumat în grabă, în cîteva minute, ci poate fi "întins" pe toată durata dimineţii.